FC Sportul Studentesc Bucuresti

Subiect: FC Sportul Studentesc Bucuresti Mier Iun 29, 2011 8:10 am

FC Sportul Studenţesc Bucureşti

Informaţii generale

Nume complet : Fotbal Club Sportul Studenţesc Bucureşti
Poreclă : Gaşca nebună
Culori : Alb-negru
Data fondării : 1916
Stadion : Stadionul Regie, Bucureşti, România (11.000 locuri)
Campionat : Liga I
Preşedinte : Vasile Şiman
Antrenor : Tibor Selymes

Istoric

1916 - 1940

Acest club sportiv al studenţilor bucureşteni este unul din cluburile cu cea mai îndelungată istorie. A fost înfiinţat pe data de 11 februarie 1916, din iniţiativa unui grup de studenţi şi profesori din capitală, având numele de "Clubul Universitar Bucureşti", cu dublă orientare: fotbal şi tenis. Primul preşedinte al grupării nou înfiinţate a fost reputatul matematician Traian Lalescu. Unul din oamenii care au ajutat la fondarea acestei echipe a fost Octav Luchide, secretar general al federaţiei de fotbal din România (între 1930-1942), organizatorul sistemului divizionar ca formulă de desfăşurare a campionatului naţional de fotbal.

Pe perioada primului război mondial, clubul nu a fiinţat efectiv; din anul 1919 însă şi până în 1934, clubul a activat în campionatul orăşenesc Bucureşti, deci în categoria "Onoare". Din 1934, Sportul a luat parte la întrecerile seriei I a eşalonului secund, unde a ocupat poziţii fruntaşe: V (1934-'35 şi 1935-'36) şi I (1936-'37). Ediţia de campionat 1937-'38 a fost prima în care clubul bucureştean a activat în cel mai înalt eşalon al fotbalului românesc, unde a avut apoi comportări meritorii: locul V (1937-'38), IX (1938-'39), III (1939-'40) şi VI (1940-'41, ultima editie de campionat înainte de cea de-a doua conflagraţie mondială). În perioada interbelică, Sportul Studenţesc a avut performanţe notabile şi în cea de-a doua competiţie a ţării, Cupa României, calificându-se de două ori chiar în ultimul act al întrecerii: 1938-'39 este înfrântă cu 2-0 de Rapid Bucureşti şi 1942-'43 când pierde "la scor", 0-4, disputa cu C.F.R. Drobeta Turnu Severin.

1944 - 1980

După război, echipa se confruntă cu mari dificultăţi financiare şi de aceea începe să se destrame. În 1945 adoptă numele de Sparta, titulatură sub care activează în divizia B în sezonul 1946-'47, când ocupă locul XVII. În 1947 clubul se desfiinţează, încheindu-se astfel prima etapă din viaţa clubului. În 1948 însă, câţiva studenţi inimoşi (printre care viitorul reputat antrenor Gheorghe Ola) pun bazele C.U.B. (Centrul Universitar Bucureşti), care nu reuşeşte însă să promoveze în campionatul divizionar. În urma eforturilor depuse, dar şi a fuziunii cu echipa Institutului Agronomic, C.U.B., devenită Ştiinţa, reuşeşte în cele din urmă în 1954 să treacă pragul diviziei B. Patru ani mai târziu survine şi prima retrogradare în cel de-al treilea eşalon valoric, divizia C, unde Ştiinţa stă doar un an. De data aceasta studenţii bucureşteni vor poposi în "B" timp de 13 sezoane (până în 1971-1972).

După atât timp "petrecut" în diviziile inferioare, echipa (denumită din 1967 Politehnica iar din 1969 Sportul Studenţesc) vizează promovarea în primul eşalon, performanţă reuşită în 1971-'72 sub îndrumarea antrenorilor Ion Motroc şi M. Maksai. Din lotul cu care s-a realizat promovarea amintim doar câteva nume cunoscute: Mircea Rădulescu (fost selecţioner al echipei naţionale), Jamaischi, Mircea Sandu (actualul preşedinte al F.R.F.), Viorel Kraus (component al echipei de aur a Rapidului bucureştean, cu care a cucerit un titlu de campion).

Debutul a fost, cum era de aşteptat, greu, însă încetul cu încetul Sportul s-a impus între formaţiile de top de la noi (a ocupat locul IV în sezoanele 1974-'75, 1975-'76 şi 1977-'78) reuşind, pe lângă clasările în primele zece echipe ale ţării, şi calificarea (în sezonul 1978-'79) în finala Cupei României (pierdută în faţa echipei Steaua Bucureşti cu 0-3).

1980 - 2006

Deceniul nouă al veacului trecut a reprezentat perioada cea mai fastă a clubului studentesc. În primul rând Sportul Studenţesc şi-a construit propriul stadion în Regie, după ani întregi de exil forţat pe Republicii şi în Ghencea. Echipa a atins apoi performanţe extraordinare (locul III în 1982-'83 şi locul II în ediţia 1985-'86), dar mai ales pentru că acum tricoul "alb-negru" era îmbrăcat de vedete ca Marcel Coraş, Mircea Sandu, Gino Iorgulescu, Aurică Ţicleanu sau Gheorghe Hagi... Da, este vorba de acel Hagi pe care îl cunoaşte întreaga lume. El a activat la clubul din "Regie" din vara lui 1983 până în ianuarie 1987 când a fost "împrumutat" pentru un singur meci de Steaua Bucureşti, care urma să dispute Supercupa Europei cu Dinamo Kiev. De atunci Hagi nu a mai activat decât la Steaua - până în 1990. Faima clubului bucureştean a scăzut după Revoluţia din 1989. Cu paşi mici Sportul Studenţesc s-a indreptat spre iminenta retrogradare (la finele sezonului 1997-'98).

În sezonul 1998-1999, Sportul Studenţesc este la un pas de a retrograda în divizia C (catastrofa fiind evitata prin obtinerea celor 3 puncte in ultima etapa a campionatului, 5-1 cu Poiana Campina) iar presedintele "Mac" Popescu face mari eforturi pentru a gasi un investitor cu bani care sa preia echipa aflata intr-o situatie aproape disperata.

Pregatirea pe timpul verii pentru sezonul 1999-2000 s-a facut cu Mihail Marian. Prin club adia vantul. Bani pentru salarii nu erau, jucatorii il intrebau la fiecare antrenament pe Marian despre bani, acesta pe Oprisan, care devenise presedinte executiv, iar el pe Mac Popescu, salvarea fiind miraculosul cuvint "mâine". Se astepta solutia miraculoasa, care insa nu se mai arata la orizont. Startul campionatului batea usa si nu se intrevedea nici o iesire din impas. Antrenorii de la copii nu-si primeau nici ei salariile, desi erau slariatii Ministerului Invatamintului. Se vorbea chiar de retragerea din campionat. Cu trei zile inainte de prima etapa Marian a cedat nervos si a anuntat ca demisioneaza. In ultima clipa este gasita salvarea. Un om de afaceri foarte tinar, Vasile Siman, 30 de ani, orginar din Maramures, profesor de istorie, dar avind afaceri care sa-i permita sa investeasca si in fotbal, este numit presedintele CA. Primele doua etape sta pe banca tehnica Tom Cristea. Cu el echipa cistiga in prima etapa la Focsani, dar pierde urmatorul joc cu Juventus Colentina, nou promovata. Siman il convinge pe Gabi Balint, care debutase ca antrenor la FC Bihor, sa preia Sportul Studentesc. El are la dispozitie un lot cu multi jucatori sub 20 de ani: Stanca, Stancioiu, Patrascu, O.Chihaia, Ciubotariu, Bucur, Galamaz, Neag, Fogorassy, Irimia, Cruceru, Lazar, Henrik, Rusu, Musteata, Mazilu. Doar Cezar Zamfir, Lalciu, Bunaciu, Dinita, Carbunaru, Paduret, A.Dumitru si Roman sunt ceva mai mari. Balint spune ca nu are ca obiectiv promovarea, dar abordeaza toate meciurile la victorie. Se insinueaza repede in lupta pentru promovare, dar pierde la Bucuresti cu Foresta dupa un meci straniu. Intrata la cabine cu 2-0, dind impresia ca se distreaza cu echipa lui Hutu, dar dupa pauza incaseaza trei goluri si bucovinenii intorc rezultatul. Din retur lui Balint i se cere sa dea credit tinerilor, Lalciu, Bunaciu, Carbunaru si Roman fiind trecuti pe lista de transferuri, iar Cezar Zamfir cooptat in staful tehnic. Sunt promovati Irimia, Mazilu, Cruceru, Lazar, Musteata, Rusu, astfel, Paduret la 25 de ani si Dinita la 24, devin veteranii echipei. Sportul este privita cu simpatie de presa, devine "Copiii lui Balint" si puncteaza puteric la capitolul imagine. Numit antrenorul nationalei in locul lui Piturca, Ienei il solicita pe Balint secund la nationala. Se gaseste solutia de compromis. Gabi va sta pe banca tehnica a "Copiilor", urmind sa-l urmeze pe Imi la turneul final al lui Euro 2000. Termina campionatul pe locul 3. Dupa turneul final, Balint pleaca in Turcia, ca secund al lui Lucescu la Galatasaray, dar o parte din suflet ii ramine in Regie, unde revine de cite ori are ocazia. Vasile Siman intelege repede ca trebuie sa faca ordine la club. Pornind de la centrul de copii si juniori, cel care asigura jucatorii pentru prima echipa. Iar de aici spre alte echipe. Pentru ca in Regie s-au format sau consacrat multi jucatori: incepind cu Hagi, continuind cu Stanici, Vaiscovici si ajungind la Dumitru Florentin, Sumudica, Caramarin, Petre Marin, Razvan Lucescu, Bogdan Andone, Catalin Multescu, Vochin, Manta, Catalin Necula, Bogdan Patrascu. Fostele glorii ale clubului sunt acum antrenori la acest centru, care este coordonat de Romica Chihaia. Regia scoate jucatori pe banda. Cornel Jurca, Dumitru Manea, Ion Munteanu, Vasile Suciu, Costel Pana, Adrian Pologea, Gheorghe Gigel, Gavril si Gabi Prodan, Daniel Dumitrescu, Nicolae Gorgorin, Cornel Ionescu trudesc din greu dar satisfactiile nu se lasa asteptate. Ce a depins de Vasile Siman s-a rezolvat. Antrenorilor li s-au asigurat salarii decente. Cele mai mari salarii pe care le au antrenorii de la copii din Romania. Mai mari decit la Dinamo sau Steaua. Pe linga echipa mare a mai fost infiintata Sportul Studentesc B, care evolueaza in divizia D. Cu ani in urma, Sportul Studentesc avea o reputatie negativa, pentru ca rezultatele erau contradictorii. Obtinea victorii cu Dinamo sau Steaua, dar pierdea la cine vrei si nu vrei. Multi puneau aceste rezultate pe seama unor intelegeri oculte. Sezoanele chinuite din anii ‘90 lasasera urme grele. Siman nu s-a aventurat ca alti presedinti tineri in declaratii belicoase sau superoptimiste. Cind era intrebat despre obiectivul echipei, vorbea despre crearea unui climat curat, despre construirea unei echipe bazata pe jucatori crescuti la club, despre faptul ca nu arbitrii sunt vinovati de eventualele esecuri ale echipei. "Pe noi nu ne intereseaza ce fac altii. Pe noi ne intereseaza ce face echipa noastra"- repeta mereu. La inceput a fost privit cu condescendenta, apoi a inceput sa fie dat exempu. Multi se angajeaza chiar sa-i urmeze exemplul.

Sezonul 2000-2001 este atacat cu Ioan Andone, revenit pentru a 3-a oara in Regie. Misiunea lui era aceea de a incerca readucerea echipei pe prima scena, cu echipa care terminase cu Balint pe locul 3. Lotul este frumos dar extrem de tinar: Stanca (21 de ani), Stancioiu (20), Dinita (24), Paduret (25), Patrascu (21, transferat dupa sase etape la Litex Loveci-Bulgaria si apoi la Piacenza), A.Dumitru (24), O.Chihaia (19), Ciubotariu (20), Bucur (19), Galamaz (19), Irimia (19), Cruceru (19), Lazar (19),Multescu (19), Rusu (19), Musteata (19), Mazilu (18), Paunescu (22), Farmache (22) –adus de la Rocar, Secareanu (18)-adus de la Buzau, Negru (18), Nitu (23). Doar Dinita, A.Dumitru, Farmache si Secareanu nu au invatat fotbal in Regie. Lupta pentru promovare se poarta cu Farul si Midia Navodari. Pe ambele le invinge in tur in Regie. Termina turul pe primul loc. In plus, echipa urca si in semifinalele Cupei Rominiei, urmind sa joace cu...Dinamo. Dar Andone anunta ca a primit o oferta de la FC Bihor si nu o poate refuza. Plus ca simte iar atragerea Ardealului sau natal. In locul lui este numit Gigi Multescu, fost jucator ca si Ando la Dinamo, recomandat de activitatea de antrenor din Turcia. Obisnuit cu lucrul la echipe mari, el mai cere jucatori, dar nu este adus decit Georgescu de la Cimpina, care era crescut tot in Regie. Multescu reuseste sa mentina echipa pe primul loc, fara infringere, "biletul de promovare" fiind adjudecat la Constanta, cu trei etape inainte de final, unde termina la egalitate cu Farul, 1-1, golul marinarilor cazind in minutul 90. Promovarea a fost grea, dar extrem de frumoasa, apreciata de presa, pentru ca nici un rezultat nu a fost pus la indoiala. Despre contracandidata sa la promovare, Farul, s-au spus multe rautati, unele intemeiate dar majoritatea nu. Dar dupa ce a trecut de barajul cu Bacaul, a inchis si Farul gura lumii. In semifinalele Cupei Sportul a condus cu 1-0 si 2-1 in Regie si cu 1-0 in Stefan cel Mare pe Dinamo, dar meciurile se terminau 2-2 si 1-3 iar in finala ajungea trupa lui Cornel Dinu. Daca ar fi trecut si de Dinamo, Sportul avea sanse mari sa cistige finala, unde adversarul era meteorica echipa Rocar, proaspat retrogradata din divizia A la acel moment.

Sezonul 2001-2002

Veselia promovarii a fost de scurta durata, vacanta scurta, revenirea pentru pregatirea noului sezon avind de rezolvat o problema delicata. Dupa obtinerea promovarii, Gigi Multescu a laudat echipa, dar a spus ca pentru divizia A este nevoie de noi jucatori. Cum orientarea clubului era alta, dorindu-se sa se dea credit jucatorilor care muncisera pentru un loc pe prima scena, Gigi a anuntat ca… studiaza si alte oferte, astfel ca echipa a ramas fara antrenor principal. Dupa o luna de asteptare, noul antrenor a fost numit omul care era dorit cel mai mult de jucatori, Ioan Andone. E frumos in Ardeal, dar drumurile Bucuresti-Oradea te omoara. “Falcosul” prelua o echipa lipsită de experienţă dar posesoare a unui imens potenţial. Lotul echipei la inceputul sezonului era următorul: Stanca Stăncioiu, Farmache, Galamaz, Secareanu, Musteaţă, Rusu, Georgescu, Păunescu, Dumitru , Cruceru, Irimia, Multescu, Lazăr, Pădureţ, Ciubotariu, Negru, Niţu, Chihaia, Bucur, Mazilu si Dinita. Ando a reluat lucrul exact de acolo de unde il lasase. Venea in Regie pentru a patra oara. Echipa o stia, o iubea, declarase chiar ca ar fi luat-o cu el la Oradea. In timpul verii nu venise nimeni, dar nici nu plecase nimeni. Din lotul care astepta sa inceapa campionatul in Liga Profesionista, doar Dinita, Paduret si Aurelian Dumitru mai jucasera in prima divizie. E adevarat ca bifase o prezenta si Ciubotariu, dar nu se putea vorbi dspre experienta. S-au facut lucrari de modernizare a stadionului, s-a pus problema disputarii meciurilor pe stadionul "National" din complexul "Lia Manoliu", dar in cele din urma s-a obtinut acordul Ligii pentru stadionul din Regie dupa refacerea vestiarelor si construirea unor banci de rezerve dupa standardul impus de LPF. Astfel ca pe 3 august 2001, Regia astepta cu mare emotii reintilnirea cu prima scena fotbalistica. Prima adversara, in meci televizat de ProTV, Petrolul. Ando alege titularii: Stanca - Farmache, Galamaz, Musteata, Rusu - Irimia, Cruceru, Lazar, Paduret - Dinita, Ciubotariu. Se intra la pauza fara goluri. Petrolul asteapta dupa colt, mizind pe inerentele gafe ale debutantului. Or la studenti, 8 daca nu chiar 9 jucatori erau intr-o astfel de situatie. Incep schimbarile. Iese Irimia, intra Bucur, iese Ciubotariu, intra Mazilu, Lazar lasa locul lui Chihaia. Mai sunt zece minute de joc si nu am vazut goluri. Urmeaza insa zece minute de vis, cu un Mazilu dezlantuit, care face un hat-trick autentic si lumea incepe sa puna intrebari. De unde e? Cine l-a descoperit? Cit costa? Suporterii din Regie erau încântaţi de evoluţia junelui atacant Ionuţ Mazilu care în meciul cu Petrolul marcase 3 goluri în 10 minute chiar la debutul său în Divizia A si il comparau deja cu Van Basten! Echipa Regiei este botezata "Gasca nebuna", aluzie la echipa Wimbledon, care fusese botezata astfel de presa engleza pentru un start de campionat la fel de impresionant. Jucatorii Sportului Studentesc sunt chemati la trialurile nationalelor de tinerat si chiar echipa mare, antrenata de Gica Hagi. şi începuseră să viseze la un loc pe podium înaintea meciului din Groapă cu Dinamo din etapa a VI-a. În acel meci însă Sportul s-a lovit cu capul de pragul de sus al Diviziei A fiind zdrobiţi cu 5-1 de o echipă a câinilor efectiv dezlănţuită iar moralul jucătorilor era serios zdruncinat. Urma o serie neagra: 0-3 in Regie cu Farul, 2-4 la Galati, 0-0 cu Astra la Ploiesti, intr-un meci dupa care s-a spus ca Sportul a pierdut doua puncte, 0-6 cu Dinamo in Cupa (primind doua goluri dupa minutul 90), 1-3 acasa cu Bacaul, pe fluierul fals al lui Fratila, 0-3 la Craiova, 0-1 cu Nationalul, 1-4 la Bistrita. In etapa XIV in Regie venea Steaua lui Piturca. Grea misie! Totusi Sportul producea marea surpriză câştigând cu 3-1 în faţa Stelei, după ce la pauză Steaua conducea cu 1-0 prin golul lui Neaga. Reuşitele lui Bucur, Chihaia şi Mazilu (ultimele două chiar în prelungiri) au readus speranţa şi încrederea în rândul echipei studenţeşti. Din păcate în ultima etapa a turului Sportul Studenţesc pierdea ruşinos cu 5-1 la Piteşti un meci pe care paradoxal l-a dominat in cea mai mare parte a timpului. După acest meci conducerea clubului cât şi suporterii erau nedumeriţi, valoare lotului de jucători era pusă în discuţie, se căutau soluţii deoarece sfârşitul turului de campionat găsea Sportul Studenţesc cu doar 13 puncte în clasament şi un apăsător -8 în clasamentul adevărului. În pauza de iarna Ioan Andone şi Vasile Şiman întăresc echipa cu mai mulţi jucători de perspectivă (Stancu, Bălan, Maxim) alături de juniorul Raţiu (revenit de la Alexandria) şi exoticul Necşulescu (venit din Republica Moldova), astfel încât la startul returului Sportul Studenţesc părea pregătită pentru realizarea imposibilului adică supravieţuirea in prima divizie. Sportul începea returul cu un meritat 1-1 la Ploieşti cu Petrolul, meci în care se accidentează grav Galamaz (fractură de claviculă) care pierdea astfel restul sezonului. În etapa a XXI-a Sportul Studenţesc reuşea un meci mare contra viitoarei campioane Dinamo, rezultatul final de 1-0 (gol Gigel Bucur) putând fi catalogat ca eroic datorită circumstanţelor în care a fost obţinut, Dinamo primind cadou un 11-m în prima repriză din partea arbitrului Corpodean, lovitura ratată însă de câinii rosii. La acel moment Dinamo se afla într-o luptă strânsă pentru primul loc cu FC Naţional punctele pierdute în Regie de Dinamo fiind gata-gata să ducă primul titlu de campioană în Cotroceni. Sportul Studenţesc a arătat însă că nu o interesau jocurile de culise în etapa a XXVII când a reuşit un 1-1 în Cotroceni cu un FC Naţional pentru care victoria însemna cucerirea campionatului în proporţie de 90%. Golul egalizator al lui Bucur din minutul 67 îî asigura Sportului locul în barajul pentru rămânerea în prima divizie iar pe de altă parte îi transforma în adversari veşnici ai celor din Parcul cu Platini care vedeau cum titlul de campioana li se scurgea printre degete datorita jocului bun al Sportului. Sportul reusea inca un meci mare si in etapa a XXIX cu Steaua in Ghencea obtinand cele 3 puncte prin golurile lui Stancu si Lazăr. La finalul campionatului Sportul acumula 34 de puncte ocupând primul loc de baraj. Din lecturarea istoriei clubului, se poate vedea ca de fiecare data, dupa promovare, primul an a fost dificil, dar echipa a reusit sa se salveze. In 1937-‘38, desi a terminat pe locul 5 din 10 echipe in seria sa, Sportul Studentesc a fost nevoita sa dispute un baraj pentru mentinerea in primul esalon cu Vulturii Textila Lugoj, impunindu-se dupa 1-1 pe 27 iunie 1938 la Lugoj si 1-0 la Bucuresti pe 7 iulie. A doua oara, in 1972, din nou suferinta, retrogradarea fiind evitata dupa decizia federatiei de a mari numarul echipelor din divizia A de la 16 la 18. Acum, adversara de baraj a fost Cimentul Fieni, echipa unui minuscul orasel dimbovitean, de linga Pucioasa. In ziua meciului, Tirgovistea si Pucioasa erau in fierbere. Ne fluiera Helesteanu, cel care ne-a imbolnavit de nervi in meciul cu Craiova. Intrarea a fost libera, stadionul plin pina la refuz, dar optimismul gazdelor a durat pina la primele atingeri de minge. Din start s-a vazut ca Sportul Studentesc nu a pierdut de pomana un an in A. Iar daca nu ar fost victima unor gafe si arbitraje, poate nu ar fi ajuns sa dea lectii la Fieni. Echilibrul a existat pret de o jumatate de ora, timp in care Ciementul a avut trei ocazii de gol datorita specialitatii casei, loviturile libere excelent executate de Sala. Numai ca Stancioiu a fost din nou la inaltime si poarta lui a ramas neatinsa. Ando a surprins asistenta intrind pe teren cu Mazilu si Chihaia in locul celor doi atacanti de viteza, Bucur si Dinita. Alegerea lui s-a dovedit bine gindita, cei doi fiind mai inalti si putind sa marcheze masivii fundasi centrali ai echipei lui Virgil Dridea prezenti in permanenta in careul advers la fazele fixe. O astfel de actiune i-a costat scump in minutul 38, cind Paduret a recuperat dupa o faza fixa, l-a deschis pe Balan, care a repetat cursa din meciul cu Steaua si a punctat cu singe rece, in stil de mare campion. Jucatorii din Fieni acuza socul si Mazilu ii face de 2-0 peste trei minute. De aici incolo a fost o joaca, Bucur, Chihaia si Dinita jucindu-se cu ocaziile. Totusi, pentru a lasa o impresie clara, Dinita mai reuseste un gol in ultimul minut de joc. 3-0 este un scor care reflecta mai bine diferenta din teren. De data asta Helesteanu a fost corect. E drept ca nici nu a avut un meci prea greu, Sportul impunindu-se fara probleme. Dar mai avem un meci in Regie. "Sportul nu e Dinamo si nici Cimentul Foresta, ca sa incasam 4 la Bucuresti" - declara Ando la final. Doar doua modificari in echipa la Bucuresti. In poarta Stanca in locul lui Stancioiu si in atac Dinita in locul lui Chihaia. Problema calificarii nu mai era, dar suporterii doreau o comportare la nivelul pretentiilor echipei lor, "cea mai frumoasa din campionat"- cum a fost apreciata de presa. Trec aproape 30 de minute de joc si nu cade golul. Balan isi ia inima in dinti si suteaza din afara careului, surprizindu-l nepregatit pe portarul din Fieni. Este 1-0 si Dridea isi schimba portarul neinspirat. In ultimul minut al reprizei, fundasul dreapta al oaspetilor, Albulescu, prinde un sut de la 30 m din lovitura libera, la care Stanca nu are reactie. Se intra la pauza cu 1-1 si Nicolae Dide, cascadorul de alaltaieri, senatorul de ieri, prinde optimism. "Daca mai prindem trei suturi d’astea ne calificam!" Nu va avea satisfactia dorita pentru ca imediat dupa pauza, Maxim lucreaza excelent o faza pe banda stinga si la finalizare vine excelent Dinita. Pina la final s-a jucat doar pentru spectacol. Trecem si peste acest hop si toata lumea rasufla usurata. Era pacat sa retrogradeze aceasta echipa. Cea mai frumoasa din campionat. "De mult nu a mai avut Romania o echipa asa frumoasa" - spune Florin Gitejan dupa meci. Suntem din nou optimisti. Anul viitor nu vom mai avea emotii. Dar sa vedem cum ajungem pina la toamna. - "Pleaca jucatori? Mai vin jucatori?" - este intrebat Vasile Siman. "Nimeni nu poate fi tinut cu forta. Vom analiza in curind si vom vedea ce decizii vom lua. Deocamdata jucatorii iau vacanta. Apoi vom pregati sezonul viitor. Sper sa fie mai vesel".

Sezonul 2002-2003

Sportul Studentesc a inceput sezonul tot cu antrenorul Ioan Andone la timona si parea ca va avea un sezon linistit. Auspiciile noului campionat erau bune, jucatorii tineri ce debutasera in prima divizie in sezonul anterior erau mai siguri pe ei, mijlocasii « veteranii » Dinita si Paduret erau deja doriti de granzii campionatului iar lotul de jucatori parea echilibrat : Stancioiu, Stanca, Galamaz, Paunescu, Iovita, Farmache, Secareanu, Musteata, Rusu, Negru, Stancu, Maxim, Paduret, Balan, Dinita, Irimia ; Lazar, Cruceru, Bucur, Ciubotariu si Mazilu. In sezonul de toamna se pierd meciurile de acasa cu Rapid, Farul, Brasovul si Steaua iar in deplasare se obtin victorii la Arad si Pitesti si remize la Galati si Piatra Neamt si la sfarsitul turului Sportul Studentesc acumulase 17 puncte in clasament si avea un relativ linistitor -5 in clasamentul adevarului. Problemele financiare continuau sa existe in sanul echipei iar evolutia jucatorilor nu era intotdeauna convingatoare, in presa aparand o serie de articole in care parintii jucatorilor dezvaluiau greutatile financiare ale fotbalistilor din Regie, cauzate de ratele restante catre banci, primele de obiectiv din sezonul anterior nefiind primite la data asteptata. In Cupa Sportul pierduse lamentabil pe Cotroceni, 0-6 cu Dinamo, ramanand sa se axeze doar pe campionat. Din prima etapa a returului apar semnele rele : in meciul din Regie cu Gloria Bistrita, Sportul a condus din minutul 18 pana in minutul 95 cu 1-0 dar arbitrul Serea a acordat un 11m imaginar pentru oaspeti la ultima faza a meciului iar oaspetii au egalat norocos desi in prima faza portarul Stancioiu respinsese executia bistritenilor. In etapa a doua a returului degringolada pune stapanire pe jucatorii Sportului care pierd lamentabil in Cotroceni cu FC National, scorul final de 5-1 fiind urmarea unei reprize secunde in care gazdele au marcat de 4 ori in poarta nefericitului Stancioiu. In etapa urmatoare Sportul produce o mare surpriza castigand in Giulesti cu 1-0 prin golul marcat cu calcaiul de Ionut Mazilu. Din pacate dupa acest meci antrenorul Andone pleaca la Dinamo, oferta clubului din Stefan cel Mare fiind se pare irezistibila. Echipa este condusa in continuare de secundul Cezar Zamfir si totul parea ca va fi bine echipa prestand un joc spectaculos si eficace. Mai putin meciul de acasa cu UTA, incheiat 0-0, in care echipa a parut debusolata de tradarea lui Ando. Din pacate semnalul de alarma tras de subrezenia apararii din meciul cu bancarii nu a fost sesizat de nimeni si acest lucru a facut ca Sportul sa piarda nemeritat mai multe partide pe care le-a avut efectiv in mana. Se pierd meciurile cu Ceahlaul 0-1, Farul 0-1, Brasov 2-3, Dinamo 5-6 si Astra 2-3, meciuri incare hazardul a jucat un rol imens. In urma lipsei fondurilor la club o serie de jucatori sunt declarati liberi de contract ca urmare a depunerii de memorii la LPF iar atmosfera in sanul echipei este deseori tensionata. Apoi vine bomba, FRF si LPF dau meci pierdut Sportului cu 3-0 contra Bacaului lui Sechelariu datorita intarzierii platii catre Steaua fratilor Paunescu a datoriei de 125000 usd pentru transferul lui Florin Maxim. Datoria in cauza fusese insa reclamata de alta societate, Steaua lui Becali, insa in ochii sfintilor din fotbalul romanesc acest aspect nu a contat. In ultimele doua etape Sportul pierdea dramatic in Ghencea ultima sansa de mentinere in prima divizie (3-4 dupa ce a condus cu 3-2) si invingea cu 4-2 in ultima etape pe FC Arges intr-un moment in care retrogradarea era deja hotarata. Sportul Studentesc pleca in divizia B pentru un an lasand in urma imaginea unei echipe frumoase dar macinata de lipsa banilor si de indirectele adversarilor, incluzand aici si o serie de interese politice din zona Moldovei.

Sezonul 2003-2004

Ca urmare a retrogradării in pauza de vară se produc inevitabil o serie de migrări de jucători spre prima divizie. Astfel Diniţă, Ciubotariu, Chihaia, Farmache sunt primii jucători ce parăsesc corabia studenţească. În locul lor sunt promovaţi în prima echipa Curelea, Varga, Nicola, Raţiu, Dedu, Stere şi Toma. O parte dintre ei se vor impune rapid in primul 11 profitînd de şansa apărută prin plecarea titularilor de drept. După meciul câştigat în deplasare cu 2-0 la Urziceni, în etapa a III-a, păraseşte echipa într-un mod neonorant şi capitanul Romeo Pădureţ cu direcţia Steaua Bucureşti. Sportul Studenţesc are însă un start lansat în seria a II-a a Diviziei B reuşind să obtină 5 victorii din tot atîtea etape de campionat disputate dând un semnal clar asupra intenţiilor sale de promovare imediată. Urmează apoi un surprinzător 1-1 in Regie cu FCM Târgovişte, oaspeţii egalând în minutul 93 printr-un gol senzaţional. Urmează 9 meciuri până la pauza de iarnă în care Sportul obţine 7 victorii şi doua egaluri cu un golaveraj incredibil: 26-0. Acelaşi lucru se poate spune despre linia de clasament a echipei la finalul turului: 12 victorii si 3 egaluri din 15 meciuri disputate, 46 goluri marcate şi doar 2 primite. Prin numărul mare de goluri marcate Bucur şi Mazilu începeau să arate a golgeteri, multe echipe fiind interesate încă de atunci de un eventual transfer al lor. Vacanţa de iarnă a rezervat o surpriză nedorită suporterilor echipei din Regie. Plecarea antrenorului Dan Petrescu în Giuleşti a însemnat şi o nouă hemoragie de jucători, împreună cu el fiind transferaţi şi Negru, Galamaz şi Irimia astfel încît promovarea în Divizia A părea mult mai greu de obţinut. Aducerea lui Gabi Balint pe banca tehnică a echipei a reprezentat în acel moment soluţia ideală găsită de preşedintele Vasile Şiman astfel încît atmosfera la echipa era de încredere deplină în realizarea promovării. Returul debutează cu 3 victorii legate ale Sportului care însă se impiedică apoi surprinzător în etapa a XX-a la Turnu Severin contra celor de la Building Vânju Mare, 1-1 într-un meci cu emoţii. In meciurile urmatoare Sportul surclasează cu 4-0 pe Electromagnetica, cu 5-0 pe Internaţional Piteşti şi cu 7-2 pe Minerul Motru meciuri în care se evidenţiază juniorul Pulhac împrumutat de la Dinamo Bucureşti. Sportul suferă apoi doua înfrângeri, 0-1 cu Juventus Colentina şi 0-2 cu FCM Târgovişte iar lupta pentru promovarea părea relansată, Pandurii apropiindu-se la numai 4 puncte înaintea meciului direct de la Târgu Jiu. În confruntarea directă pe terenul oltenilor Sportul reuşea să se impună cu 3-2 prin golurile lui Bucur (2) şi Bălan într-un meci în care gazdele au reuşit să deschidă scorul dar pe care studenţii l-au dominat tactic cu autoritate. Până la finalul sezonului Sportul mai face un egal palpitant pe stadionul Rocar cu Inter Gaz (reuşind să revină după ce gazdele au condus cu 2-0 până prin minutul 89) şi câştigă clar meciurile cu Rulmentul Alexandria, Cimentul Fieni şi Aro Câmpulung. La finalul ultimei etape studenţii savurează promovarea oferind un adevarat „duş cu şampanie” chiar pe gazonul din Regie pentru antrenorii ce au condus Sportul in acest sezon aproape perfect, Gabi Balint şi Dan Petrescu. Linia de clasament la finalul sezonului este remarcabila: Sportul Studenţesc a acumulat 74 de puncte prin 23 victorii, 5 egaluri, 2 înfrângeri cu un golaveraj de 92 goluri marcate şi doar 15 primite. Oamenii de gol ai sezonului au fost Gigel Bucur cu 31 şi Ionuţ Mazilu cu 20 de reuşite, ca o a prefaţare a sezoanelor următoare în care ambii jucători au reuşit evoluţii apreciate dar la nivelul primei divizii.

Sezonul 2004-2005

După promovare Gabi Balint renunţă la banca tehnică a Sportului dar în schimb revine Dan Petrescu care nu rezistase decît 6 etape ca antrenor al Rapidului lui Copos. Deşi in lot apar mai mulţi jucători noi ca Ciupe, Ferfelea, Rădoi, Turcu, Stăngă şi Nae, lipsa unor transferuri spectaculoase îi face pe mulţi specialişti să spună că Sportul este o candidată sigură la retrogradare. Debutul sezonului pare a le da dreptate cobitorilor deoarece Sportul pierde primele două partide: 1-2 cu Alba Iulia şi cu Dinamo. Revelaţia verii 2004 avea să fie fundaşul dreapta Raul Ciupe (transferat de la Gaz Metan Mediaş) care reuşea prin evoluţiile sale excelente să-l trimită pe tuşă pe titularul de până atunci Stelian Stancu. Sportul Studeţesc intra însă destul de repede în ritmul campionatului astfel încât până la pauza de iarnă reuşea să contabilizeze încă 5 victorii, 4 egaluri şi 4 înfrângeri, acumulând astfel 19 puncte şi un golaveraj 17-18 fiind la finalul turului clasată pe un relativ neutru loc 10, la 4 puncte de retrogradare. Cea mai reuşită evoluţie a echipei în turul campionatului s-a petrecut la Iaşi unde Sportul a câştigat spectaculos cu 3-1 prin golurile marcate de Bucur şi Mazilu, la finalul meciului spectatorii gazdă sfârşind prin a aplauda sincer evoluţia studenţilor bucureşteni. Evoluţia echipei în retur este însă mult schimbată în bine , atacanţii ratează mai puţin, fundaşii gafează mult mai rar şi echipa începe să urce în clasament uşor uşor. Se obţin în deplasare victori strânse 1-0 la Craiova şi 1-0 la Braşov dar şi zdrobitoare 4-0 la Alba Iulia şi 5-0 la Bistriţa. Echipa nu reuşeşte însă să obtină vreo victorie în lupta cu clasici Steaua, Dinamo şi Rapid astfel încât ocupa la finalul sezonului un loc onorabil dar lipsit de pretenţii. Cele 45 de puncte acumulate erau însă rezultatul celei mai bune linii de clasament a clubului de după 1986: 12 victorii, 9 egaluri, 9 înfrângeri, 37 goluri marcate şi doar 27 primite. Gigel Bucur, cu 21 de goluri marcate în 29 de partide reuşea să cucerească titlul de golgeter la egalitate cu Claudiu Niculescu, eveniment ce nu se mai întîmplase în Regie de pe vremea lui Gică Hagi. În Cupa României Sportul a fost la un pas de calificarea în semifinale după o dublă manşă în compania lui FC Naţional, câştigând cu 2-0 în Regie dar cedând lamentabil 0-3 în Cotroceni după un meci plin de ratări incredibile. Ca o statistică interesantă trebuie menţionată constanţa exprimării atacanţilor pe parcursul sezonului cu 19 goluri reuşite în prima repriză şi 18 în repriza secundă dar şi fragilitatea pe final de meci a apărării cu 19 goluri primite în repriza secundă faţă de cele doar 8 în prima repriză.

La finele sezonului Gigel Bucur şi Sorin Rădoi erau transferaţi la Poli Timişoara iar gurile rele proroceau din nou retrogradarea iminentă a Sportului in divizia B.

Sezonul 2005-2006

Cu toate că lotul nu fusese întărit semnificativ pentru noul sezon, în vara lui 2005 atât suporterii cât şi conducerea clubului simţeau că stă în puterile echipei obţinerea unei frumoase performanţe în campionat, bazându-se pe omogenitatea remarcabilă a echipei. Sezonul debuta cu un rezultat de egalitate pe teren propriu contra celor de la CFR Cluj dupa un meci extrem de disputat care a aratat forta de joc remarcabila a celor doua formatii. In etapa urmatoare Sportul obtinea in prelungiri un rezultat de egalitate pe litoral, 2-2 cu Farul Constanta, intr-un meci in care arbitrajul a tras evident cu echipa gazda. In deplasarea urmatoare, la Petrosani cu Jiul, Sportul entuziasma imaginatia suporterilor printr-o evolutie superba castigand cu 3-1 o partida in care a facut efectiv spectacol. In etapa a IV-a Sportul revenea in Regie pentru jocul cu FCM Vaslui reusind sa castige cu 3-0, remarcabila fiind revenirea in teren a lui Costin Lazar dupa o accidentare mai veche. Pentru meciul din etapa a V-a Sportul se deplasa la Pitesti unde termina la egalitate 2-2 cu FC Arges, rezultat viciat de o lovitura de pedeapsa acordata gratuit gazdelor de arbitrul Lucian Dan. In etapa a VI-a studentii inregistreaza prima infrangere stagionala pe teren propriu contra bancarilor, intr-un meci in care Mazilu, Balan si compania au ratat cu seninatate nenumarate ocazii. La Timisoara in etapa a VII-a se afla fata in fata cu Politehnica petrodolarilor si reuseste sa termine la egalitate 0-0 beneficiind de eroarea arbitrului Salomir care in minutul 90 nu a observat hentul clar facut de fundasul Rusu in careul Sportului. In etapa a VIII-a Sportul zdrobeste cu 4-0 un Otelul Galati aflat in criza de forma si rezultate, insa victoria s-a conturat greu in ultimile 30 de minute prin golurile marcate de Lazar, Balan si Mazilu. In etapa a IX-a Sportul se deplasa in orasul lui Brancusi pentru meciul cu Pandurii. In fata a 15000 de olteni fierbinti studentii transau tarziu soarta meciului prin golul marcat de Mazilu in minutul 82. Dinamo Bucuresti venea in Regie in etapa a X-a impreuna cu 10000 de fani doritori sa vada gratis un meci al cainilor rosii. Din pacate jucatorii Sportului Studentesc au avut picioarele moi nereusind sa se impuna in fata uneia din candidatele la titlu. Scorul final, 0-2, trimitea Sportul pe locul 9 in clasament, in timp ce posibila victorie ii putea propulsa pe locul 3 astfel incat acuzele de blat aruncate de unii in presa frizau absurdul. Sportul se ducea la Iasi in etapa a XI-a cu ganduri mari dar din pacate pe teren nu a aratat mare lucru in fata unor gazde ce au castigat pana la urma cu ceva noroc prin golul marcat de plimbaretul Daniel Rednic in minutul 70. In etapa a XII-a au vizitat Regia moldovenii lui Sechelariu aflati intr-o pozitie extrem de dificila in clasament. Contrar previziunilor la pauza oaspetii se aflau in avantaj si antrenorul Dan Petrescu si-a certat serios elevii la vestiare. Norocul studentilor in repriza a doua s-a numit Tibi Balan care a reusit sa intoarca soarta meciului in minutele 63 si 64 prin doua executii care l-au adus in vederile selectionerului echipei nationale. Meciul cu Steaua din etapa a XIII-a s-a disputat fara spectatori, frigul patrunzator fiind singurul ce a pus presiune pe cei 22 de jucatori. Desi deschidea scorul in minutul 13 prin Tibi Balan (lovitura de pedeapsa obtinuta de Ferfelea) Sportul termina in genunchi un meci in care Dan Petrescu l-a trimis ca fundas central dupa pauza pe Mazilu, fortat de accidentari. Scorul final de 4-1 a adus in presa zvonul unui posibil blat prin prisma originilor steliste ale antrenorului studentilor. Spre bucuria suporterilor lor studentii reusesc o victorie eroica in Regie in fata a 11000 rapidisti prin golul marcat de Mazilu in minutul 82. La sfarsitul meciului, cu mintea tulburata de suparare rapidistii i-au acuzat pe studenti ca nu au jucat la fel de bine contra Stelei si lui Dinamo. In ultima etapa a turului Sportul pierdea cu 2-0 la Bistrita, cu Gloria lui nea Jean, Dan Petrescu acuzand violent arbitrajul la finalul meciului. La finalul turului Dan Petrescu parasea echipa alegand sa antreneze in Polonia. La finalul turului Sportul se afla pe locul 9 cu 22 de puncte si golaveraj pozitiv dar inca multa lumea o includea in cercul echipelor cu sanse la retrogradare. In pauza de iarna echipa studentilor, antrenata de revenitul Gheorghe Multescu, joaca un amicalul cu Tractorul iar arbitrul Dumitru Robert din Brasov ii elimina cu mare scandal pe Lazar si Mazilu. La doua zile dupa anonimul meci amical, FRF, suspect de prompta, ii suspenda in mod incredibil pe cei doi jucatori pentru prima etapa a returului desi nimeni nu putea confirma raportul fantezist al arbitrului. In pauza de iarna fundasul Rusu se transfera la FC National in urma unui conflict cu conducerea clubului. Returul incepe cu o remiza alba in Gruia cu CFR Cluj iar lipsa lui Lazar si Mazilu esti resimtita puternic de studenti care nu mai au suficienta forta pentru a castiga pe terenul ceferistilor. In urmatoare meciuri Sportul obtine 4 victorii legate cu Farul, Jiul, Vaslui si Arges si se urca pana pe locul 4 in clasament sufland puternic in ceafa tripletei SDR. In etapa a XXI-a Sportul pierdea incredibil cu 2-1 in Cotroceni un meci in care a ratat cel putin 8 ocazii imense de gol si parea ca studentii vor pierde entuziasmul. Urmeaza insa o serie fantastica de 6 victorii ale studentilor cu Timisoara, Otelul, Pandurii, Dinamo, Iasi si Bacau si Sportul ajungea chiar pe primul loc al clasamentului inaintea meciului decisiv pentru titlu contra Stelei din etapa a XXVIII-a. Memorabile raman meciurile cu Otelul in care studentii au castigat dramatic cu 3-2 dupa ce gazdele conduceau cu 2-1 in minutul 70 si cu Dinamo cand, dupa ce Sportul conducea cu 3-0 la pauza si era egalata la 4-4 in minutul 90, Varga reusea golul victoriei Sportului in minutul 91 intr-o atmosfera absolut stupefianta. Accidentarea discreta a lui Mazilu (petrecuta la un antrenament) petrecuta inaintea meciului cu Steaua a torpilat fatalmente intentiile ofensive ale studentilor ce vizau logic castigarea primului titlu din istorie. Totusi, Mazilu intra in primul 11 riscand o accidentare mai grava, dar rezista intensitatii jocului doar 15 minute, schimbarea lui facand ca stelistii sa preseze puternic descumpanita echipa studenteasca si sa obtina destul de usor o victorie cu 2-1, egala cu castigarea campionatului de catre ros-albastri. In meciul cu Rapid din penultima etapa Sportul pierdea cu 3-0 desi in prima repriza a ratat o serie de ocazii importante, doar prestatia exceptionala a portarului Coman facand ca Rapidul sa scape cu fata curata. Arbitrul Alexandru Tudor a fost pentru a n-a oara calaul Sportului prin maniera de arbitraj toleranta cu duritatile extreme ale giulestenilor. In ultima etapa Sportul castiga in Regie cu 2-1 contra Gloriei Bistrita dar rata la mustata in favoarea lui Dinamo (la egalitate de puncte in clasament si in intalnirile directe, departajare pe baza golurilor inscrise in intalnirile directe: 0-2, 5-4) obtinerea locului 3 si calificarea in Cupa UEFA, jucatorii din Regie parasind gazonul cu lacrimi in ochi. Iata lotul de jucatori ce a realizat aceasta frumoasa performanta : Stancioiu, Popescu, Stancu, Secareanu, Ratiu, Patriche, Cistean, Stanga, Rusu, Toma, Dedu, Mladin, Ciupe, Cruceru, Varga, Lazar, Oae, Varga, Vasile Nicola, Costin Gheorghe, Mazilu, Curelea, Maxim, Ferfelea, Balan si Nae. Desi ratarea finalului de sezon afectase puternic gruparea din Regie in vara lui 2006 Sportul Studentesc visa frumos, se faceau planuri de castigare a titlului in anul urmator.Fatalitate insa, cu putin timp inainte de startul noului sezon FRF a detonat in Regie o bomba atomica cu clopotei : comisia de licentiere a retras Sportului licenta de club profesionist primite cu putin timp inainte si ii trimitea pe studenti in liga a doua in locul retrogradatei Pandurii. Eforturile presedintelui Vasile Siman de a demonstra nedreptatea savarsita de FRF au fost zadarnice, zbaterile sale semanand cu drama antica a Casandrei din Troia.

Sezonul 2006-2007

Imediat dupa socul trimiterii in liga a doua au plecat de la Sportul 4 jucatori consacrati: Stancioiu, Cruceru, Maxim si Nae. Grigore Sichitiu proaspat numit la conducerea tehnica a echipei a dezertat si el alegand un loc mai cald in conducerea Rapidului. Vesnicul secund Cezar Zamfir a fost numit antrenor principal, acesta incercand sa puna pe picioare o trupa completata doar de temporar revenitul Stanca si de jucatorii foarte tineri din pepiniera proprie: Marinus, Cazan, Mladin, Banuta, Pauna, Farcasanu, Silviu Vlad si Cristi Ionut. Startul sezonului se consemna la Giurgiu cu Dunarea unde Sportul a scapat victoria printre degete in minutul 90 al meciului de la Giurgiu fiind egalata printr-un sut de senzatie al juniorului Rusescu. In meciul cu debutanta Chimia Brazi din Regie Sportul se impunea cu 4-1 parand ca va avea un sezon facil. Intrarea in echipa a lui Mazilu, Lazar si Stancu ii facea pe suporterii studentilor sa creada ca cei trei vor ramane in B pentru a repromova echipa. Dar a fost doar o iluzie. In etapa a treia la Braila, contra unei echipe cu un picior in liga a treia, Sportul a fost umilita crunt, scorul de 2-0 in favoarea gazdelor fiind limitat doar de cele 4-5 interventii excelente ale portarului Stanca. In echipa situatia era tensionata, unii jucatorii considerand ca nu merita sa-si rupa picioarele in liga secunda atat timp cat exista posibilitatea unui transfer la o echipa de top. Victoria cu 2-1 contra FCM Brasov din etapa a IV a fost ultimul meci in care la Sportul au jucat Lazar, Mazilu si Stancu, ei fiind transferati la Rapid respectiv Steaua. De la Rapid a venit ca schimb la Sportul mijlocasul Postolache, care insa era chinuit de o accidentare tratata superficial. Sportul si-a amanat apoi meciul din etapa a V-a de la Buzau cu Gloria lui Ion Viorel. A urmat partida cu Petrolul, echipa ce era considerata la acel moment principala concurenta la obtinerea promovarii, Sportul reusind sa castige clar prin golurile lui Ferfelea si Curelea. In meciul urmator la Ghermanesti cu FC Snagov, Sportul repeta evolutia de la Giurgiu si este egalata tot in minutul 90 spre disperarea suporterilor care vedeau cum echipa lor se impiedica de o echipa sateasca. Dar nimeni nu putea banui dezastrul ce urma sa se intample in meciurile cu Gloria Buzau si Prefabricate Modelu programate a se desfasura miercuri 20 septembrie respectiv sambata 23 septembrie 2006. Desi echipa din Buzau se afla in acel moment pe un loc retrogradabil in tribune s-au aflat la ora meciului peste 5000 de spectatori ce sperau intr-o minune, si minunea s-a intamplat astfel ca in minutul 55 Gloria conducea cu un halucinant 6-0, transformand in gol toat ocaziile de poarta avute. Desi pana la final studentii au avut mai multe ocazii de gol scorul consemnat dupa 90 de minute a ramas neschimbat, SET LA ZERO ! Dupa rusinea petrecuta la Buzau studentii disputau in Regie meciul cu echipa din comuna Modelu avand o echipa de start improvizata : Stanca - Ciupe, Patriche, Cazan, Mladin - Gheorghe, Vasile, Ferfelea, Oae – Curelea, Pauna. Pe un teren desfundat de ploaia ce cadea cu dusmanie studentii nu au reusit decat sporadic sa puna in pericol poarta oaspetilor pacatuind prin cararea exasperanta spre lateral a balonului. La primul contraatac ivit, in minutul 41, oaspetii au taxat prompt apararea naiva a Sportului, 1-0, fiind si scorul pauzei. Intrarile dupa pauza ale lui Tirnacop, Marinus si Farcasanu nu au adus vreo schimbare in jocul haotic al studentilor, antrenorul Zamfir privind stupefiat cum elevii sai primeau gol dupa gol cu resemnarea condamnatului la spanzuratoare. Scorul final de 5-0 a reprezentat umilinta suprema pentru o echipa ce cu doar 3 luni in urma era la un pas de castigarea titlului de campioana. Schimbarea antrenorului Zamfir a fost logica in circumstntele respective la echipa revenind in scurt timp Gigi Multescu. Redebutul acestuia s-a petrecut la Tulcea unde Delta a invins Sportul, destul de greu, cu 2-0. Pana la finalul turului Sportul a dat semne de redresare evidente astfel ca din 8 meciuri disputate a castigat 5 si a pierdut unul singur, la Bacau cu FCM. Dupa primele 17 etape Sportul Studentesc, cu 28 de puncte acumulate, se afla la 4 puncte de liderul FC Otopeni si la doar 3 puncte de Forex Brasov aflata pe al doilea loc de promovare. In pauza de iarna Sportul a parut ca se intareste serios prin venirile lui Ciubotariu, Irimia si Ghinga precum si refacerea lui Tibi Balan dupa accidentarea suferita la genunchi in vara lui 2006. Startul returului a fost bun, Sportul castigand greu, dar meritat, cu 1-0 prin golul marcat din foarfeca de Varga in fata bataioasei echipe din Giurgiu. Din pacate pana la finalul campionatului Sportul nu a reusit sa-si impuna jocul pe terenurile adverse reusind doar meciuri egale in deplasarile cu Chimia Brazi, Petrolul, FCM Brasov, Prefab Modelu si Cetatea Suceava. Sansele de promovare s-au spulberat in momentul in care s-au pierdut puncte importante si in Regie : 2-3 in minutul 95 cu Gloria Buzau, 1-2 FCM Bacau, 1-1 cu ultima clasata CF Braila si 1-1 cu surprinzatoarea Delta din Tulcea, resemnarea punand stapanire pe finalul de sezon pe jucatorii Sportului. Desi acasa s-au obtinut victorii clare contra unor echipe bune, 3-0 cu Dunarea Giurgiu, 4-2 cu Forex Brasov si 2-1 cu CF Otopeni in deplasari insa Sportul nu a suflat pierzand clar 1-3 cu Precizia Sacele, 1-4 cu FC Botosani si 0-3 cu Poiana Campina. Trebuie mentionat ca dupa infrangerea de la Sacele, aflat intr-un conflict mocnit cu o parte din jucatori, antrenorul Multescu si-a reziliat contractul, de comun acord cu conducerea c lubului. In locul lui conducerea tehnica a fost asigurata de secunzii Daniel Timofte si Yueksel Yuselova. Nu trebuie uitat insa grotescul unor abitraje petrecute in tara la ultimele 3 meciuri ale Sportului, sinistrele personje care au siluit regulamentul jocului de fotbal fiind numitii centrasi Stanisteanu, Burca si Nicoara. Din repertoriul celor trei au iesit in evidenta eliminarile absolut gratuite ale lui Curelea si Ghorghe precum si modul hazliu de acorda lovituri de pedeapsa gazdelor atunci cand era momentul si oaspetilor din Bucuresti la Pastele Cailor. Inaintea ultimei etape a fost numit un nou antrenor in persoana lui Eduardo Badescu, care a condus de pe banca echipa in victoria contra celor in Otopeni. Intamplare sau nu, acest meci a fost singurul din retur in care Cristian Ciubotariu a fost jucat ca atacant veritabil el rasplatind increderea antrenorului prin marcarea celor doua goluri. Nu trebuie uitat insa ca tot el a reusit performanta negativa de a incasa 2 cartonase rosii condimentate cu 8 etape de suspendare. Sportul acumula la finalul sezonul 50 de puncte, terminand pe locul 8, cu 13 victorii, 11 egaluri si 10 infrangeri, golaverajul fiind paradoxal negativ 45-49. Desi echipa a dezamagit in retur cativa dintre jucatorii Sportului cu evolutii bune pot fi totusi mentionati : Ferfelea, Ciupe si Stanga, care au aratat pe teren ca vor si ca pot in majoritatea meciurilor in care au jucat. Ceilalti jucatori au alternat meciurile bune si foarte bune cu unele ce au rarit dramatic parul din capul suporterilor ca efect al ratarilor incredibile « reusite ». Golgheterii echipei au fost Curelea cu 14 goluri si Ferfelea cu 9 reusite. Au reusit sa iasa in evidenta prin unele in prestatatiile lor si juniorii Costin Gheorghe si Lucian Cazan, ambii nascuti in 1989. Zvonurile finalului de sezon ii dadeau ca si transferati catre Rapid Bucuresti pe Tibi Balan si Dacian Varga. Vara fierbinte a lui 2007 incepea in Regie !

Sursa : wikipedia.ro

» FC Dinamo Bucuresti
» FC Steaua Bucuresti
» FC Rapid Bucuresti